Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamând dreptul fiecăruia la viaţă, a fost adoptată după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1984.

În zilele noastre există necesitatea de a adopta un nou document, prin intermediul căruia omenirea ar declara cu exactitate modul în care vrea să trăiască. Prin urmare, acest document este o continuare logică a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

PREAMBUL

Prezenta situaţie în lume îndeamnă  societatea să revadă credinţele fundamentale  şi standartele sistemului de valori, punîndu-le în acord cu spiritul timpului.

Experienţa acumulată de omenire ne arată că sistemul de credinţe, în marea majoritate a  ţărilor şi naţiunilor lumii nu corespunde nivelului de înţelegere şi percepţiilor oamenilor despre scopurile de a trăi în pace, libertate, armonie.

Sistemul social, politic şi economic al celor mai multor ţări s-a dovedit a fi incapabil de a asigura pacea, libertatea şi o viaţă liniştită cetăţenilor lor, de a rezolva problemele de bază, cum ar fi cea a hranei, locuinţei şi a sănătăţii, precum şi de a oferi tuturor oportunităţi egale.

Oamenii trăiesc cu frica permanentă a unei  calamitaţi, război, epidemii, dezastrulul natural; lumea contunuă să fie copleşită de o furie necontrolabilă, de violenţă perfidă, pierderi teribile, durere neconsolată şi teroare continuă.

Societatea trebuie să depăşească acest coşmar în care oamenii sunt nevoiţi să trăiască astăzi, creând o viaţă mai bună pentru toţi, ridicându-şi nivelul de conştiinţă şi adoptând un stil de viaţă diferit, bazat pe un nou mecanism social.

Omenirea se află la limitele autodistrugerii, şi trebuie să schimbăm acest fapt de dragul supravieţuirii noastre proprii. Ne apropiem de un punct crucial al istoriei umane, în care există două scenarii pentru Lume: putem fie să-i menţinem existenţa, fie s-o distrugem.

A venit timpul să începem să construim o societate înalt dezvoltată, bazată pe principiile conştientizării, integrităţii şi responsabilităţii faţă de viaţă.

VIAŢA ESTE PRIETENOASĂ

Viaţa este Valoarea cea mai mare de pe Pământ, şi este eternul proces al creaţiei; este sacră, cuprinde întreaga Lume, crează şi manifestă toate formele de viaţă, formînd sistemul continuu, integral şi comun pe care îl numim natură, ecosistem sau biosferă. Fiecare parte componentă a naturii este conectată cu toate celelalte; nimic în Viaţă nu este constant şi static, toate sunt în continuă mişcare şi schimbare.

Viaţa este o bunăstare comună, şi dacă omul este viu, el/ea poate contribui la această bunăstare comună.

OAMENII

Art.1.1.Oamenii sunt una dintre speciile biologice existente pe Pământ. Caracteristica principală a acestora este de a fi conştienţi de experienţa lor şi, astfel, de a juca un rol intenţionat şi responsabil în ceea ce priveşte echilibrul Biosferei, menţinându-l şi respectîndu-l. Oamenii sunt fiinţe cu capacităţi de autodezvoltare, scopul final al cărora este atingerea unei conştiinţe unitare.

EDUCAŢIA

Art.2.1.Educaţia este un proces continuu care începe odată cu naşterea şi sfârşeşte în momentul morţii. Este un fenomen individual, public, economic, politic şi spiritual.

Scopul educaţiei constă în realizarea dreptul  omului la educaţie.

Art.2.2.Pentru a crea o societate înalt dezvoltată, este necesară reformarea şi modernizarea educaţiei. Aceasta presupune crearea unui sistem educaţional polivalent, acordând o importanţă deosebită principiilor ştiinţifice fundamentale.

Art.2.3.Una dintre sarcinile centrale ale educaţiei este de a asigura o înţelegere adâncă a integrităţii lumii, a conexiunilor sale simbiotice, şi a tot ce ne înconjoară. Sistemul educaţional are scopul de a învăţa oamenii cum să atingă maximumul potenţialului creativ, să-şi însuşească deprinderile comunicării eficiente, precum şi abilitatea de a rezolva într-un mod constructiv şi creativ situaţiile de conflict, de a-şi dezvolta capacităţile intelectuale şi a gândirii critice. A fi conştienţi de ei înşişi în timpul desfăşurării fiecărei activităţi fizice, psihice, emoţionale şi spirituale este crucial. Autocunoaşterea şi autogestiunea corpului, sistemelor emoţional şi intelectual trebuie să devină obiectivele primare ale sistemului educaţional.

Art.2.4. Caracterul polivalent al educaţiei va crea elevilor posibilitatea de a înţelege mai bine culturi diferite de cultura proprie, conducând astfel spre conştientizarea avantajelor unirii tuturor naţiunilor pentru a menţine viaţa pe Pamânt. Cu cît mai inteligenţi sunt oamenii, cu atît mai bogată va fi Lumea!

ŞTIINŢA

Art.3.1.Ştiinţa şi tehnologiile contribuie la progresul societăţii şi trebuie să fie folosite pentru binele tuturor oamenilor din lume. O dezvoltare durabilă a civilizaţiei este posibilă dacă vom fi capabili să coordonăm aplicarea tehnologiilor avansate şi a inovaţiilor pe scară globală şi să folosim în mod raţional resursele disponibile, bazându-ne pe o abordare umanitară a lucrurilor.

Art.3.2.Ştiinţa şi tehnologiile trebuie să îmbunătăţească coexistenţa mutuală a omului cu mediul înconjurător, altfel progresul tehnologic va fi lipsit de sens. Tehnologiile sunt menite să elibereze omul de rutină şi munca monotonă.

Art.3.3. Aplicarea inteligentă, umanitară  a ştiinţei şi tehnologiilor ne va ajuta să creăm  un viitor, menţinând existenţa mediului, existenţa noastră şi a generaţiilor viitoare. Suntem deja o societate globală, de aceea avem nevoie de proiecte realizabile, potrivite pentru toţi oamenii din lume.

Art.3.4.Pentru prima oară, societatea pune în faţa ştiinţei obiectivul crearii unei abundenţe de produse şi servicii pentru bunăstarea generală.

Art.3.5.Atât Ştiinţa,cât şi Tehnologia trebuie să considere ca fiind sarcini de primă importanţă menţinerea Sănătăţii,Calităţii Vieţii, şi a Ecologiei globale, evaluînd consecinţele activităţilor lor din perspectiva scopurilor pe termen lung. Profitul trebuie să ţină de planul secundar.

SĂNĂTATEA

Art.4.1.Fiecare persoană deţine dreptul absolut de a nu consuma produse modificate genetic. Companiile de stat, precum şi cele private sunt obligate să indice denumirea şi cantitatea tuturor tipurilor de produse modificate genetic şi a componentelor incluse în mărfurile lor.

Ingineria genetică reprezintă o gamă complexă de activităţi care vizează decuparea genelor şi lipirea lor împreună într-un mod diferit, oferindu-le astfel caracteristici străine. Nimeni nu a putut demonstra folosul produselor modificate genetic.

Art.4.2.Fiecare persoană are dreptul la asistenţă medicală corespunzătoare.

Art.4.3.Fiecare persoană are dreptul de accesa  informaţiile cu privire la nutriţie, exerciţiile fizice, tiparele de somn, şi orice alte informaţii în scopul prevenirii bolilor, precum şi a menţinerii şi consolidării sănătăţii.

Art.4.4.Fiecare persoană are dreptul de a primi nutriţie adecvată, de la concepţie şi după naştere. Noi considerăm ca fiind nutriţie adecvată hrana de calitate pentru corp, experienţele de calitate pentru minte, şi un mediu iubitor şi plin de grijă.

INFORMAREA

Art.5.1.Informaţia veridică şi metodele ştiinţifice sunt principalii catalizatori a dezvoltării sociale. Fiecare persoană este liberă de constângerea ideologică, psihologică şi emoţională; persoanei trebuie să i se acorde accesul la informaţie.

Art.5.2.Tehnologiile informaţionale şi de comunicare sunt surse de informare pentru societate şi nu pot fi folosite în publicitate, marketing, relaţii publice de afaceri, politică sau în orice altă activitate cu scopul de a avea un impact advers asupra conştiinţei umane şi de a manipula oamenii pentru atingerea unui obiectiv prestabilit.

MEDIUL

Art.6.1.Calitatea Vieţii, atât pentru generaţiile curente, cât şi pentru cele viitoare, depinde în mod direct de starea mediului (Ecologiei).Succesul oamenilor depinde în mare măsură de relaţia pe care aceştia o au cu lumea înconjurătoare. O mai bună înţelegere a legilor naturii vizează îmbunătăţirea relaţiilor dintre omenire şi mediu.

Art.6.2.Aducând daune ecosistemului în orice loc de pe planetă, dăunăm întregii comunităţi umane şi următoarelor generaţii.

ECONOMIE ŞI BUSINESS

Art.7.1. Activitatea economică şi de afaceri are ca scop atingerea eficienţei înalte, a abundenţei şi a dezvoltări durabile în societate; ea poartă responsabilităţi faţă de societate şi de mediu. Urmărirea scopurilor de creare a unui deficit artificial a oricăror produse sau servicii trebuie să fie exclus din activitatea companiilor.

Corporaţiile trebuie să planifice rezerve în bugetele lor pentru restabilirea naturii distruse de către dânsele.

Art.7.2.Există o necesitate  iminentă de a lua decizii cu privire la anumite activităţi în economie, industrie, agricultură, care să nu fie  bazate pe profit, opinii sau presupuneri, ci să fie în concordanţă cu informaţiile despre starea globală a planetei noastre, a resurselor şi intereselor oamenilor. Există necesitatea creării unui singur sistem informaţional centralizat în vederea monitorizării  continue a stării planetei pentru a putea echilibra şi coordona procesele de producţie şi distribuţie.

Art.7.3.Adevăratele comori ale oricărei naţiuni sunt resursele umane şi cele naturale. Resursele naturale nu pot fi obiectul opearţiunilor financiare ori folosite în interesele companiilor sau corporaţiilor.

Art.7.4.Bunurile trebuiesc împărţite astfel, încât fiecare persoană să poată dispune de un loc de muncă, de domiciliu, asistenţă medicală, Educaţie şi Cultură, şi de o bună nutriţie. Pămîntul, resursele de apă potabilă, electricitatea, precum şi alte resurse importante pentru menţinerea vieţii nu trebuie să fie obiectul îmbogăţirii unor membri a sociatăţii în detrimental altora.

CRIMA

Art.8.1. Crima nu este nimic altceva decât comportamentul antisocial al unei persoane, depinzând foarte mult de mediul în care aceasta a fost crescută. Oamenii reflectă realitatea înconjurătoare; ei nu se nasc cruzi, lacomi şi intoleranţi. Un asemenea comportament este consecinţa unor circumstanţe  dezavantajoase, a lipsei de motivaţie, a preluării exemplelor proaste, a unei educaţii slabe, etc. În cazul în care nu apare nici o schimbare în cultură, foarte probalbil, că nici comportamentul oamenilor nu se va schimba.

Art.8.2.Organele de stat trebuie să studieze toţi factorii ce contribuie la formarea comportamentului criminal al indivizilor, precum şi a condiţiilor ce creează posibilitatea comiterii unei crime, cu scopul de a le elimina. E mult mai eficient de a acţiona asupra condiţiilor mediului social, decât de a încerca să corectezi fiecare persoană în mod particular.

GUVERNAREA

Art.9.1.Activitatea guvernelor trebuie să vizeze creaţia şi dezvoltarea, precum şi bunăstarea generală a oamenilor. Există necesitatea unei gestionări raţionale a resurselor planetei noastre, precum şi cea de a face o ordine deplină atît în ceea ce priveşte mediul înconjurător,cât şi problemele sociale, spre a le soluţiona. Guvernele trabuie să elaboreze un mechanism prin care să atragă cetaţenii la guvernarea partcicipativă. Membrii guvernelor trebuie să fie persoanele cu un înalt nivel de încredere.

Art.9.2.Legile şi acordurile emise trebuie să aibă ca scop atingerea unui standart ridicat de viaţă pentru toţi, şi nu exercitarea controlului asupra comportamentului uman.

Art.9.3.Guvernele trebuie să opteze pentru o abordare ştiinţifică şi a unei metodologii care ar ajuta la depăşirea aspectelor negative a utilizării automatizării şi a inteligenţei artificiale în societatea noastră, proces ce conduce la reducerea a milioane de locuri de muncă.

Capitolele privind Omul, Religia, Spiritualitatea, Familia, Copiii sunt încă în curs de dezvoltare.